Ambasadorul Ucrainei la București, Teofil Bauer, a declarat, miercuri, că nu există probleme între România și Ucraina care nu pot fi soluționate, dar este nevoie de o intensificare a a relațiilor la nivel înalt.
„Ucraina este consecventă în politica sa externă, inclusiv în ceea ce privește România. Nu o dată am subliniat disponibilitatea și transparența noastră privind examinarea problemelor mai complicate pe care le-am moștenit din trecut, inclusiv problema minorităților nationale, problematica combinatului de la Krivoi Rog și problematica canalului Bâstroe”, a precizat Teofil Bauer, la o conferință organizată de Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu”.
Diplomatul a ținut să accentueze faptul că „nu avem probleme în relația noastră bilaterală care nu ar putea fi soluționate, dar este necesară o intensificare a relațiilor la toate nivelurile, inclusiv la cel mai înalt nivel, pentru a soluționa orice probleme existente”.
Întrebat de situația minorității române din Ucraina, Bauer a declarat că statul ucrainean „depune și astăzi eforturi consecvente pentru a asigura necesitățile etnice, culturale și naționale ale minorității române”.
Totodată, ambasadorul Teofil Bauer a subliniat că perspectivele europene ale țării sale „vor impune, cu siguranță, noi cerințe în ceea ce privește asigurarea drepturilor minorităților naționale”.
Acesta a precizat că „divergența” dintre București și Kiev în problematica minorităților are la bază legislațiile diferite.
„Atitudinea față de asigurarea la nivel legislativ a drepturilor minorităților naționale este diferită în Ucraina și în România. După părerea mea, din această cauză nu putem găsi un punct comun pentru a asigura aceleași criterii din partea ambelor părți”, a spus Bauer.
El a explicat că în Ucraina „problemele minorităților naționale se rezolvă la nivel central și finanțarea cheltuielilor este asigurată și din bugetul central și din cel local”. „Dacă vorbim despre minoritatea ucraineană din România, atunci toate cheltuielile sunt canalizate prin intermediul Uniunii ucrainenilor din România”, a punctat Bauer.
Diplomatul a susținut că, spre exemplu, în regiunea Cernăuți există „74 de școli cu predare integrală în limba română”, iar după adoptarea legii privind funcționarea limbilor regională (promulgată la 8 august 2012 de președintele Viktor Ianukovici – n.r.) „a început un proces foarte intensiv de tipărire a cărților în limbile minorităților naționale”. În plus, „în localitățile unde predomină o minoritate sau alta, consiliile adoptă decizii prin care limba minorității respective devine limbă oficială în cadrul localității, în ceea ce privește elaborarea documentelor, limba de comunicare și în toate domeniile de activitate”, a mai precizat ambasadorul ucrainean.
Diplomatul a mai adăugat că și România și Ucraina mai au „multe lucruri de făcut împreună” în privința minorităților naționale.
Pe de altă parte, ambasadorul a mulțumit autorităților române pentru sprijinul oferit în contextul aspirațiilor Ucrainei de a semna, la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Bauer a declarat că Ucraina este „deja o țară europeană din punct de vedere geografic, cultural și economic”, iar posibila semnare a acordului „va formaliza acest statut”.